Seria conferințelor Orașul Durabil a devenit tradiție. Organizată Camera de Comerț și Industrie Franceză în România (CCIFER), Ambasada Franței în România, Business France și Institutul Francez din România, a șaptea ediție a Conferinței Orașul Durabil a avut loc în iunie 2023.
Evenimentul a fost deschis de Excelența Sa Laurence AUER, Ambasadoarea Franței în Romania. Acestui demers li s-au alăturat experți internaționali și naționali, reprezentanți ai instituțiilor publice din Franța și din România, din mediul academic și ai companiilor și ONG-urilor.
Cuvintele-cheie de început ale conferinței au fost împreună, reveille-trezire, comunități locale, parteneriat.
Domnul Bruno BESSIS, Consilier, Direcția generală Amenajare, Locuințe și Natură din cadrul Ministerului Tranziției Ecologice din Franța, a demarat dezbarerea referitoare la conceptul de eco-cartier, conform principiilor definite de minister. Conceptul este structurat pe patru axe majore, fiecare dintre acestea conținând cinci principii, întrebări la care să găsim soluții adaptate.
În acest sens, orașul Dunquerque, cel mai nordic oraș al Franței, a fost prezentat ca exemplu de intervenție într-un cartier existent. Cartierul exemplificat a fost construit după cel de-al doilea război mondial ca răspuns la urgența de a reconstrui orașul. Intervenția recentă a fost majoră, pe o suprafață de peste 30 de hectare, 5.500 de locuințe. Demersul a urmărit reabilitarea locuințelor din punct de vedere al eficienței energetice, lucrul pe zona de mobilitate pentru rezolvarea problemei parcării mașinilor și definirea zonelor continue pentru pietoni, biciclete și spații verzi.
*De altfel, Dunquerque are deja repere pe harta internațională a arhitecturii precum clădirea FRAC proiectată de arhitecții Lacaton & Vassal, câștigători ai premiulul Pritzker Prize. Un alt exemplu din Dunquerque la care m-am gândit este cel al lui Pierre Luis Falocci, reabilitarea clădirii industriale de secol XIX situate pe malul mării pentru a găzdui Facultatea de urbanism și centru de cercetare despre Orașele durabile.
*Din România, Oradea este unul dintre cele mai dinamice orașe. A fost exemplificată intervenția pe un cartier existent, în apropiere de Băile Felix, construit în anii ’80 și care are aproximativ 17.000 locuitori. Pentru acest cartier existent, administrația, împreună cu agenția de urbanism, arhitecții, inginerii și cu locuitorii au dezvoltat un plan concret de acțiuni cum ar fi: folosirea apei geotermale pentru încălzire, termoizolarea și reabilitarea blocurilor, prelungirea liniei de tramvai pentru o mobiliate sporită, rezolvarea problemei parcărilor care se află peste tot în cartier.
Propunerea soluțiilor sur-mesure - personalizate
Un aspect important pe care s-a insistat a fost adaptarea la contextul local care înseamnă a construi împreună cu locuitorii, a înțelege urgențele și problemele specifice locului, riscurile naturale (inundații, cutremure, temperaturi extreme) și analiza resurselor disponibile local, de exemplu apa geotermală din Oradea.
Clădirile existente, deși dificil de abordat, reprezintă o resursă verde. Arhitectul francez Jean Nouvel spunea despre clădirile existente că sunt în proporție de 80% deja finalizate, iar direcțiile Noul Bauhaus sunt în același sens privind reutilizarea, refuncționalizarea mediului construit existent.
Orașul se construiește, reconstruiește în timp și încontinuu. Orașul poate fi definit și ca o intersecție a diferitelor puncte de vedere, o negociere a intereselor, a viziunilor, a schimbărilor. Prin urmare, viziunea definește scopul comun și este important a fi comunicată și apoi planificat proiectul în etape de timp realiste. Orașul rezultă din dialogul dintre savoir expert și savoir usage (cunoștințele experților și cunoștințele utilizatorilor).
Orașul este o scenă de evoluție personală și evoluție a comunității, componenta socială fiind esențială. Dezvoltatorii prezenți la eveniment au pus accentul pe importanța viziunii pentru a păstra direcția pe termen lung a unui proiect de amploare. Cu cât mai mare este un proiect, cu atât acesta are un impact mai mare și este riscant din mai multe puncte de vedere pentru părțile implicate și pentru oraș.
Abordarea interdisciplinară presupune ca persoanele implicate și cu rol de decizie să construiască de la început un dialog constructiv pentru a media și înțelege cât mai multe puncte de vedere.
Construind în jurul valorilor, întrebarea este Cum construim la ville aimable, orașul pe care să-l iubim?
În tot acest proces de durată și ambițios există organisme precum CEREMA, cu expertiză în domeniul public pentru tranziția ecologice și planificării teritoriului. De exemplu, timpul minim al implementării și dezvoltării unui proiect de acest tip este de minumim trei ani de însoțire.
Din punct de vedere legislativ, urmează adoptarea regulamentului european privind mediul și cadrul natural, pentru materialele de construcții va fi important să se calculeze ciclul de viață al unui material, modul în care acesta se pot integra în conceptul de economie circulară, amprenta de CO2 aferentă fiecărei componente a unei clădiri.
Subiectul poluării a fost moderat doamna de Oana NENECIU, director executiv ECOPOLIS.
Când vorbim de poluare, știm că acesta poate afecta aerul, apa, solul, la fel de importantă fiind și cea fonică. Primul pas este identificarea principalilor factori care produc poluare cum ar fi: traficul care afectează calitatea aerului și zgomotul, producția industrială care poate contamina aerul și solul, tratarea apelor uzate dintr-un oraș, deșeurile menajere care generează volume mari la nivel de oraș și care poluează apa, aerul, solul, inclusiv vizual.
Un prim pas este să se identifice principalele surse de poluare, apoi să se măsoare și apoi să se propună un plan concret de activități și monitorizare în timp real.
Domnul Teddy LEBRUN, director general Ecoviable Ingenierie, companie specializată în gestionarea deșeurilor la nivel urban a atras atenția asupra lipsei datelor reale a numărului de locuitori dintr-un cariter, oraș, zonă.
Practic, folosind o statistică incorectă nu pot rezulta soluții corecte, adaptate la necesarul fiecărui oraș.
A dat un exemplu în care, de la trei instituții distincte, a obținut o diferență a numărului de locuitori dintr-un sector al Bucureștiului de 100. 000 de persoane.
Ca proces, datele statistice sunt apoi modelate matricial, analizate și propuse soluții. Fără ipoteze corecte nu se obțin concluzii viabile!
Referitor la reducerea poluării vizuale și protejarea peisajului a fost oferit exemplul aglomerației Agglopolys Blois care se află pe Valea Loarei, în centrul Franței, cu o populație de aproximativ 105.000 persoane.
În contextul istoric al castelelor de pe Valea Loarei, administrația și comunitatea locală au identificat problema poluării vizuale. Concret, pentru conservarea peisajului existent, administrația a luat decizia să interzică panourile publicitare de mari dimensiuni care distrug caracterul și valoarea zonei.
Un alt context care generează soluții adaptate: sudul Franței. Climatul mediteraneean creează premisele unui risc major de inundații care reprezintă și o sursă de poluare. Pentru reducerea acestui risc doamna Yunona Videnina, business development director Europe, Asia, Orientul Mijlociu, BRL Ingénierie a prezentat conceptul “Ville eponge” – „Orașul poros”, „Orașul permeabil”. „Orașul permeabil” înseamnă renaturalizarea cursurilor de apă, reducerea suprafețelor impermeabile, locuri libere de-a lungul cursurilor de apă pentru a permite creșterea nivelului de apă.
Economia circulară presupune analiza ciclului de viață și a duratei unei clădiri, unui echipament, de la producerea acestuia, la utilizare și la gestionarea deșeurilor după terminarea duratei de viață. Economia circulară începe cu reducerea risipei, valoare adăugată local, soluții locale. De exemplu, în trecut, casele erau construite preponderent cu materiale locale care se aflau în apropiere și materialele se degradau și reîntorceau în natură într-un ciclu continuu.
Codrii Vlăsiei, alternativă de petrecere a timpului liber
O resursă locală care este în apropierea Bucureștiului o reprezintă pădurile din Ilfov și care reprezintă 16% din suprafața județul Ilfov.
Mi-a adus aminte de planurile primului urbanist al României și al Bucureștului, Cincinat Sfințescu, de planurile sale de sistematizare a capitalei și de propunerea realizării, acum 100 de ani, a unei centuri verzi. Unele soluții există, important este să le și vedem, să le recunoaștem și să le folosim cu respect.
Printr-o amenajare și întreținere corepunzătoare, pădurile din Ilfov pot fi un răspuns optim ca alternativă de petrecere a timpului liber, de plimbări în natură, trasee de biciclete și evitarea traficului de pe DN1 sau spre Constanța în sezonul de vară.
Un exemplu concret prin care se reduce risipa pe zona de infrastructură a fost prezentat de compania Veolia care prin lucrările de reparații ale țevilor de apă a redus de cu 30% pierderile din transportul apei de la sursa de pompare la consumator. Se reduce risipa apei și risipa de energie folosită în stațiile de pompare ale unui oraș. Senzorii, monitorizarea datelor prin sisteme IoT contribuie la gestionarea infrastructurii orașelor. Apa este un vector dinamic al orașelor și a stat la baza dezvoltării acestora.
Un punct sensibil al orașelor îl reprezintă partea de infrastructură unde este un haos. Chiar dacă nu-l vedem, acest haos există și este o sursă de poluare și de risipă.
Modelul, macheta informatică pentru o clădire, reprezintă un alt mod prin care se pot reduce în timpul mentenanței risipa la nivelul unei clădiri printr-o monitorizare a datelor și o reglare în timp real a parametrilor (lumină, căldură, adaptare în funcție de nr. de utilizatori, etc). Orașul Alba Iulia împreună cu Orange au reușit să facă pași concreți în direcți Smart City și integrare de tip IoT – Internet Of Things. Clădirile “produc” și “consumă“ date digitale pe care le putem utiliza.
Ca o concluzie, orașul durabil se construiește pentru oameni și împreună cu ei. Proiectele de acest fel sunt o sursă de inspirație și este important să găsim soluțiile care să fie adaptate local și trecute prin mai multe filtre și perspective. Orașele se construiesc continuu și este necesar să se definească o viziune comună a viitorului.
.
