Argument. Evenimentele recente din Turcia, Siria și din zona Tg. Jiu demonstrează cât de importante sunt siguranța și securitatea clădirilor pe care le folosim. România se află într-o zonă seismică și are regiuni vulnerabile consacrate, iar surprizele telurice pot să apară oriunde și oricând.
La nivel de proiectare structurală, sunt mai multe încărcări care se iau în calcul: încărcarea din vânt, zăpadă, încărcări utile din folosirea unei clădiri (de exemplu o sală aglomerată, o arhivă, un depozit). Un factor important în calculul structural, pe lângă calculul inițial care verifică comportarea gravitațională, este verificarea comportamentului la cutremur. Spre deosebire de celelalte forțe, intensitatea, direcția, adâncimea, frecvența unui seism nu se poate anticipa. Inginerii de structură realizează de obicei mai multe simulări pentru a verifica, în mai multe scenarii, comportamentul unei clădiri supuse unui seism. Este o mare responsabilitate pe care o au inginerii.
Din punct de vedere structural, clădirile se pot încadra în patru categorii de Risc seismic Rs I, Rs II, Rs III, respectiv Rs IV. Riscul seismic I și II reprezintă celebrele „buline” de pe clădiri care în anii ’90 erau încadrate în clase de urgență.
Începând cu anii ’90 (când s-au evaluat o parte din clădirile existente) și până în prezent, s-au modificat clasificările, iar acum I corespunde unor clădiri clădirilor slabe din punct de vedere structural și IV celor care rezistă.
Expertiza tehnică de structură reprezintă evaluarea rezistenței unei clădiri existente. Expertiza este elaborată de un colectiv format de ingineri de structură coordonați de un expert care are o experiență de ani de zile de proiectare și intervenții pe clădiri existente.
Expertiza are la bază o serie de analize ale clădirii precum relevee, teste ale materialelor folosite, proiectul original (dacă există), tipurile de fundații, perioada de construcție și normele de calcul care erau utilizate în perioada respectivă. La nivelul întregii clădiri studiate, se realizează un calcul global de Risc seismic (Rs) și se realizează simulări pe calculator ale comportării clădirii în caz de cutremur. După toate aceste analize și calcule, se elaborează expertiza care explică pas cu pas cum s-a realizat studiul și identifică zonele vulnerabile ale clădirii, iar la final sunt enumerate concluziile.
De exemplu, sunt recomandate consolidări ale unor pereți, ale fundațiilor, cămășuiri (aplicarea de armare suplimentară și betonare ale unor axe structurale), refacerea structurii acoperișului, consolidarea planșeelor pentru a realiza o șaibă rigidă, realizarea unor centuri de legare a pereților, etc.
O dată finalizată expertiza, următoarea fază este realizarea proiectului detaliat de consolidare.
Practic, plecând de la concluziile expertizei și de la recomandările acesteia, inginerul de structură propune soluții pentru fiecare zonă.
De exemplu, dacă este recomandată consolidarea unui perete, inginerul de structură va propune tipul de beton, grosimea, tipul de armătură necesară pentru a îmbunătăți rezistența clădirii. De asemenea, îi comunică arhitectului soluțiile pentru ca acesta să analizeze implicațiile la nivelul întregii clădiri: dacă o îngroșare a unui perete afectează dimensiunea căilor de evacuare, dacă se respectă siguranța în exploatare, dacă apar pierderi de căldură, etc.
Este destul de probabil ca pe parcursul elaborării proiectului de consolidare să mai fie necesare investigații suplimentare ale rezistenței clădirii existente. De exemplu, expertul mai poate solicita și alte teste ale materialelor utilizate dacă rezultă un calcul un element la limită.
Este ca o muncă de detectiv care pe măsură ce avansează, găsește indicii și adună probe suplimentare pe baza cărora ia cele mai potrivite decizii.
La baza elaborării expertizei și proiectului de consolidare se află releveul, măsurarea clădirii și transpunerea acesteia în planuri, fațade, secțiuni importante.
De asemenea, este important de la început ca expertul să știe dacă beneficiarul are de gând să mai extindă clădirea, dacă vrea să mai construiască un etaj, ce destinație va avea pentru a transforma toate aceste informații în date de calcul. Lipsa transmiterii tuturor informațiilor de către beneficiar referitoare la utilizarea ulterioară a construcțiilor conduce la o ipoteză greșită de pornire și de calcul.
Deci este și responsabilitatea beneficiarului să pună la dispoziție informațiile și să permită accesul pentru investigații pe tot parcursul proiectului.
Clădirile existente au multe neprevăzute și lucrări ascunse care nu pot fi decopertate până la obținerea autorizației și începerea șantierului. Pe parcursul șantierului apar numeroase surprize care conduc la adaptări pe parcursul execuției. Este necesară o bună comunicare între echipa de proiectare și echipa de execuție pentru a gestiona toate aceste probleme și a găsi soluții.
Costuri
Conform legislației, coeficientul de majorare pentru compensarea lucrărilor care nu pot fi anticipate este de 20% față de calculul de bază.
Pentru o expertiză realizată corespunzător sunt necesare minimum trei luni în condițiile în care nu sunt clădiri cu o complexitate deosebită (suprafețe >1000 mp, clădiri monument, clădiri aflate într-o stare avansată de degradare). La acest termen se adaugă apoi faza de proiectare de consolidare care are nevoie de minimum trei-patru luni pentru o calitate cât mai bună a proiectării.
"Nimic bun nu se construiește în grabă" spuneau în Antichitate romanii.
Apoi pentru execuție, timpul depinde mult de complexitate. Un termen optimist este de un an de zile pentru lucrări de consolidare relativ simple. Dacă vorbim de clădiri cu mai multe etaje, atunci timpul necesar este și mai mare.
Sunt multe clădiri care au nevoie urgentă de consolidare. Riscul cel mai mare este lipsa de acțiune și de execuție care va duce la moartea oamenilor în timpul seismului.
De multe ori se fac studiile, expertizele, proiectele de consolidare, dar nu se trece la execuție.
Etapa cea mai importantă este buna execuție.
Un risc al consolidării este subdimensionarea bugetului și oprirea lucrărilor din motive financiare.
Un alt risc îl reprezintă și subestimarea timpului necesar pentru o bună execuție.
Sunt timpi care nu se pot grăbi: uscarea betonului, identificarea soluțiilor din timpul șantierului, livrarea materialelor necesare, adaptarea soluțiilor, etc.
Echipa Studio ae are experiență vastă pe segmentul intervențiilor pe clădiri existente. A finalizat peste 15 proiecte complexe de intervenții care au presupus consolidări, extinderi ale clădirilor existente cu schimbare de funcțiune. Intervențiile pe clădiri existente cumulează peste 20.000 mp finalizați. Fiecare proiect finalizat de noi a însemnat cel puțin un an de proiectare și autorizare și cel puțin un an de șantier.
Dintre acestea, proiectul de conversie a Autogării Chitila și extindere a fost premiat în cadrul Anualei de Arhitectură 2019 pentru calitatea de excepție la secțiunea Spațiul construit.
Etapele majore ale proiectului au fost: relevare, concept arhitectură, expertiză structură, proiect consolidare structură, demolare, proiect extindere, proiect arhitectură, proiecte instalații, conformare privind securitatea la incendiu, autorizarea proiectului, proiect drumuri și parcare, proiect peisagistică și evident execuția care a asamblat toate aceste piese.
.
