Terenul este situat in Sectorul 1 al Bucurestiului, in proximitatea Bulevardului Ion Mihalache, intr-un cartier marcat de interventii arhitecturale eterogene, care au diluat coerenta initiala a zonei. Acest proiect de arhitectura propune o locuinta individuala ce imbina intimitatea cu deschiderea, filtrand relatia cu mediul urban printr-un limbaj arhitectural contemporan, echilibrat intre masivitate si transparenta.
Acest proiect de arhitectura propune un volum monolitic, sculptural, introvertit spre strada, dar deschis catre gradina. Închiderea si deschiderea sunt gestionate printr-o secventialitate atent calibrata a golurilor. Fatada principala este marcata de o singura fereastra incadrata intr-o rama, un element ce functioneaza ca „ochiul casei”, sugerand un contact discret cu exteriorul.
Compozitia arhitecturala se structureaza pe trei registre orizontale clar delimitate:
Aceasta ierarhizare a materialitatii are un dublu rol. Pe de o parte, din punct de vedere vizual, ancoreaza cladirea in teren si o integreaza in context. Pe de alta parte, din punct de vedere functional, creeaza un dialog osmotic intre spatiul construit si peisajul natural.
Acest proiect de arhitectura este gandit pentru a genera o gradatie a intimitatii, de la zona expusa a biroului, orientata spre strada, la spatiile protejate ale zonei de zi, care se deschid catre gradina. Un perete vitrat glisant permite o dilatare a interiorului spre exterior, transformand gradina intr-o extensie fireasca a locuirii.
Etajul adaposteste trei dormitoare cu proportii ample, fiecare beneficiind de lumina naturala filtrata prin ancadramente de un verde pastelat care moduleaza perspectiva si asigura protectia vizuala. Dormitorul matrimonial integreaza un loc de relaxare la fereastra, un spatiu contemplativ de relationare cu orasul.
Diversitatea tipologica a golurilor creeaza scenografii arhitecturale distincte, cadre care inrameaza orasul, vegetatia sau momentele cotidiene ale locuirii. Un element central al compozitiei este fereastra verticala a scarii, care traseaza o legatura directa intre niveluri si genereaza o dinamica luminoasa in spatiul interior.
Acest proiect de arhitectura evita spatiile reziduale, maximizand fiecare suprafata utila. Zona de zi integreaza sub scara o biblioteca si un loc de lectura, iar zona de luat masa se articuleaza flexibil intre bucatarie si living, printr-un perete de sticla glisant. La etaj, holul este optimizat prin spatii generoase de depozitare.
Casa N se remarca prin simplitatea gesturilor arhitecturale, controlul atent al luminii si echilibrul materialitatii. Prin aceste caracteristici, contribuie la regenerarea vizuala a zonei si propune un model de interventie contemporana. Volumul construit si natura sunt integrate intr-o relatie armonioasa, accentuand echilibrul dintre spatiu si peisaj.
