Istoria caselor pasive. Brief
Istoria caselor pasive începe în 1991 în Germania, la Darmstadt-Kranichstein, când a fost construită prima casă pasivă. Astfel, instituția care acreditează casele are sediul în Germania, se numește Passive House Institute.
Global, în 2016 existau aprox. 60 000 de clădiri certificate. La nivel european, Germania este țara cu cele mai multe case cu astfel de certificate, urmată de Austria și țările scandinave. Sunt țări în care au fost încurajate de mult timp acest tip de construire. Ca exemplu, în Austria, din anul 1999 Ministerul Transporturilor, Inovației și Tehnologiei promovează și susține dezvoltarea soluțiilor pentru construirea de clădiri pasive. Ca rezultat, în perioada 2004-2006 s-au construit aprox. 1400 de clădiri pasive în Austria.
În România este un domeniu și de nișă și la început de drum. Până acum s-au certificat doar câteva case pasive. Exista o atitudine mai conservatoare vis-a-vis de schimbări semnificative. Studio ae își propune să schimbe acest tip de atitudine și promovează noile tendințele arhitecturale care duc la evoluție și schimbă în bine viața oamenilor și a comunităților.
Creștere pe toate segmentele. Fiind la început, domeniul va urma o creștere nu numai în zona de case, dar și de birouri, clădiri publice. Încă din 2010 prin directiva Europeană 2010/31/UE, se prevedea ca, din 2018, toate clădirile publice noi să fie cu consum redus de energie (NZEB – Near Zero Energy Building) zero energie.
Standardul NZEB, obligatoriu în UE. De la finalul anului 2020, standardul a devenit obligatoriu pentru toate clădirile din Europa. Astfel, indiferent de funcțiune, trebuie să fie construite clădiri aproape zero consum de energie. Inițiativele de a construi pasiv deocamdată sunt numai din mediul privat și absent din zona de clădiri publice.
Casele pasive sunt construcții care au ca diferență specifică un consum mic de energie și un confort ridicat. Consumul unei astfel de case este mai mic de 15 kw*h/m² * an.
Cei mai importanți factori care influențează acest rezultat sunt: termoizolație de calitate, ferestre dimensionate și poziționate optim, etanșeitate, prevenirea formării condensului și igrasiei și un aport constant si controlat de aer proaspăt. Pe parcursul iernii, aerul este introdus în interior printr-un sistem de ventilație cu recuperator de căldură. Aceste principii cumulate, reduc semnificativ consumul de energie necesar pentru încălzire și răcire.
Termenul de pasiv provine de la pricipiul că o mare parte din necesarul de energie este obținut din surse pasive, de exemplu radiația solară sau căldura degajată de utilizatori sau echipamentele tehnice (electrocanice care degajă căldură – cuptor, plită, erc).
În comparație cu o casă existentă, o casă pasivă consumă cu aproximativ 90% mai puțină energie pentru încălzire, care se traduce în facturi mult mai reduse.
Pentru ca o casă să fie casă pasivă, este necesar să se respecte Standardul PH, Pasive House, descris succint mai sus. Conceptele de casă eco sau verde sunt mai puțin clare din punct de vedere al definiției și pot fi interpretabile.Pentru ca o casă să fie casă pasivă, este necesar să se respecte Standardul PH, Pasive House, descris succint mai sus. Conceptele de casă eco sau verde sunt mai puțin clare din punct de vedere al definiției și pot fi interpretabile.
În primul rând, de la faza de concept de arhitectură și definirea scopului proiectului este necesar să stabilim acest obiectiv de a construi o casă pasivă. Dacă această dorință apare la finalul proiectului și începutul șantierului, atunci este necesar să se refacă tot demersul.
Față de un proiect obișnuit, este nevoie de o echipă de proiectare cu competențe în zona de eficiență energetică. Este un proces de lucru iterativ care se desfășoară în mai multe etape și presupune cercetare și inovație.
Pentru a atinge acest obiectiv este vorba de a alinia până la nivel de detaliu toate elementele unei construcții: de la arhitectură la structură & instalații. Timpul necesar pentru proiectare este mai mare. Putem vorbi de 6-9 luni. Fiecare element este verificat din punct de vedere al comportării la variațiile de temperatură, se identifică punctele vulnerabile (“punțile termice”) unde poate să apară condens și se propun soluții. Sunt necesare răbdare și planificare pentru a ajunge la rezultatul dorit.
În echipa noastră, arh. Andrei Ștefănescu, cofondator al studioului, are studii de master în dezvoltare durabilă & audit energetic și experiență dovedită în astfel de proiecte.
Pasive House Institute (PHI) , institutul internațional de acreditare a clădirilor pasive se află în Germania, Darmstadt. În România, există certificatori atestați de PHI. Încă de la stadiul de concept este recomandat să se integreze în echipă consultatul. Problemele identificate în acest stadiu sunt mai ușor de remediat.
Ca regulă, sunt două etape majore în certificarea caselor pasive (auditare): în faza de proiect și la finalul șantierului. În faza 1, documentația tehnică se analizează și aprobă înainte de a începe execuția. După finalizarea construcției are loc inspecția prin care se verifică dacă execuția include toate exigențele din proiecte (dacă au apărut), au loc testele finale în șantier: test etanșeitate, limită schimburi de aer pe oră, declarațiile de conformitate ale constructorului, agremente materiale. De asemenea, pentru certificare se fac mai multe verificări pe parcursul șantierului.
Practic, certificarea este documentul scris care demonstrează performanța casei. Pe termen lung, este dovada scrisă a performanței clădirii și contribuie la o valoare mai mare aproprietății.
Analizând dezavantajele, vorbim de o investiție inițială mai mare, un timp mai mare de așteptare, de lipsa de specialiști în domeniu, atât în proiectare, cât și în execuție. Dacă în schimb analizăm pe termen lung și punem în balanță obiectivul de a construi o dată și bine, atunci avantajele sunt mai multe. Dintre acestea menționăm: folosirea eficientă a resurselor, o amprentă CO2 mai mică a casei, îmbunătățirea calității vieții, confort termic indiferent de anotimp, facturi mai mici, costuri mici de întreținere. Conform standardului, consumul maxim al unei case pasive este este de 15 kwh/m²an.
Pentru anumite cazuri particulare, în condiții optime, se pot realiza și clădiri off grid, care nu depind de loc de sistemul energetic centralizat.
Beneficiile sunt mai mari, iar costurile sunt evident mai mari având în vedere că sunt mai multe aspecte de integrat, materiale de o calitate mai bună, sute de ore de proiectare, mai multă manoperă în execuție.
Estimativ, costurile pot fi cu 15-25% mai mari decât la o construcție obișnuită. Evident contează mult tipurile de finisaje pe care fiecare beneficiar le dorește. De la caz la caz pot varia costurile în funcție de complexitatea conceptului, de tipul de teren fundare, etc.
Viitorul înseamnă reducerea consumului, iar în domeniul construcțiilor se traduce prin clădiri proiectate de la început cu obiectivul de a le eficentiza din punct de vedere al energiei, al spațiilor pierdute, etc. Nu numai în cazul locuințelor individuale putem vorbi de conceptul de pasiv, dar și la alte funcțiuni cum ar fi birouri, școli, supermarketuri sau centre logistice.
Scopul este să construim eficient astăzi pentru un viitor sustenabil.
Clădirile eficiente energetic vor fi din ce în ce mai prezente. Nu este vorba despre un trend, este vorba despre a construi fiind conștienți de importanța și limitarea resurselor pe care le folosește și în timp o construcție. Sunt mulți factori care generează incertitudine: de la pandemie, războiul vecin, prețurile energiei electrice și al gazelor care pun sub semnul întrebării soluțiile “clasice”.
Este necesară regândirea întregului proces de a construi pentru un viitor mai bun. Și casele pasive sunt un excelent punct de plecare.
