V-ati gandit vreodata de ce uneori va impiedicati de o scara si alteori nu? Stiati ca in proiectarea scarilor se folosesc reguli si formule de calcul pentru a le face sigure si comode, astfel incat sa evitati orice risc de impiedicare?
Scarile prezentului sunt mai mult decat mijloacele functionale care fac legatura intre niveluri, asa cum erau in trecut. Incepand cu perioada renasterii scarile au inceput sa capete propria simbolistica (vezi articol istoria scarilor).
Viziunea unor arhitecti talentati si ingeniozitatea unor constructori priceputi au dus scarile la un alt nivel si fara indoiala ascensiunea lor continua. Scarile sunt precum o declaratie artistica, declaratie de putere, de ingeniozitate, aspirationala.
De la teorie la practica este o cale lunga pentru a construi o scara care sa corespunda tuturor criteriilor.
In primul rand, enumeram elementele principale din care este compusa o scara.
Elementele scarii: treapta, contatreapta, podest, rampa, parapet, balustrada, montanti, mana curenta, plinta, “nasul” treptei, structura (vang, grinzi, sistem de prindere), finisaje, culori pentru fiecare din elementele propuse, elemente de decor, iluminat.
In proiectarea scarilor, pentru a indeplini criteriile de siguranta si confort, este necesar sa se respecte dimensiunile si formulele stabilite prin normative.
O scara are foarte multe dimensiuni de care este necesar sa tinem cont: latimea rampei, lungimea treptei, latimea treptei, inaltimea contratreptei si relatia dintre treapta-contratreapta, numarul de trepte ledat si de podestul de odihna, inaltimea de montaj a balustradei, inaltimea de montaj a manii curente, cotele de inaltime ale placilor si cotele de inaltime cu tot cu finisaj.
Formula care stabileste relatia dintre inaltimea treptei si latimea acesteia este:
2H+l 62-64 cm
Unde h este inaltimea contratreptei si l este latimea treptei
Aceasta formula urmareste confortul uman astel incat la urcarea unei scari sa fie usor de parcurs. Formula permite si reglaje care se fac din faza de proiectare pentru a ajusta dimensiunile in functie de spatiul disponibil.
Pentru functiuni precum gradinite, scoli, azile de batrani se utilizeaza alte formule corelate cu utiliziatorii ei. La gradinite, treptele si contratreptele sunt mai mici pentru a fi utilizate in siguranta de copii.
Proiectarea scarilor precede executia. Oridinea operatiilor este esentiala. Fara proiect sansele de reusita a unei scari sunt aproape 0. A incepe o executie a unei scari fara a avea proiect de detaliu realizat de un arhirect conduce, in proportie de aproape 100 %, la greseli care nu se mai pot repara. Riscul este de accidentare grava si chiar poate pune viata in pericol.
De cele mai multe ori, se lucreaza in plan si mai putin in sectiunile usor abstracte ale scarilor. Dar sectiunea este piesa in care se vad greselile spatiale cum ar fi inaltimea grindei de bordaj la care se adauga inaltimea unei persoane, golul de peste scara. Sectiunile sunt cheile de control si de verificare pentru o scara si o cladire.
Numai in sectiuni se observa din timp daca inaltimile libere ramase sunt suficiente pentru a parcurge in siguranta scara.
Aceasta greseala se produce deoarece nu se suprapun planurile de structura cu cele de arhitectura. De obicei, golurile scarilor sunt bordate de o grinda care are o grosime destul de mare. Aceasta grosime schimba ecuatia si ajunge vizibila in santier mult prea tarziu dupa ce betonul e turnat si nu se mai poate face aproape nimic.
Asa apare acel afis de atentionare “Atentie la cap!”.
Existenta unei singure trepte pe o suprafata orizontala va produce 100% accidente.
Conform normativului de siguranta in exploatare, este interzisa existenta unei singure trepte.
De ce? Din cauza ca nu vedem diferenta mica de nivel si ne impiedicam. Riscul este de a ne accidenta grav, de fracturi si alte evenimente nedorite. Nu este despre nenoroc, este despre lipsa de respectare a regulilor de siguranta!
Numarul de treptele pare, de 2 sau 4, iarasi nu aduce „noroc” la casa omului. Si nu este un complot al universului, este vorba de uzanta. Daca suntem dreptaci, vom urca instinctiv prima treapta cu piciorul drept si creierului noastru ii place sa ajunga la nivelul planseului cu acelasi picior de pornire. Daca sunt doar doua trepte, vom avea tendinta ca la al treilea pas sa vrem sa mai urcam si miscam piciorul in gol. Asemanator se intampla si cu grupurile de 4 trepte.
V-ati intrebat de ce va impiedicati la prima sau ultima treapta a unei scari ? Ati observat ca mai des sunt probleme la primele trepte si la ultima treapta? Instinctiv, piciorul “simte” inegalitatile si cauta un ritm egal. Daca sunt dimensiuni diferite, apare riscul de impiedicare si accidentare grava.
Regula este ca toate treptele si contratreptele unei scari au dimensiuni egale! Pentru trasare in executie se foloseste teorema lui Thales. Fara a aplica Thales, rezulta ca ultima treapta da cu “rest”, este ori mai mare ori mai mica decat celelalte si de aici consecinta grava: risc mare de a provoca accidente.
Aplicarea rapida a experientei trecute conduce la simplificare excesiva. Graba strica treaba mai ales la scari. Fiecare scara este unica si are atat de multe variabile si formule si detalii care nu se pot potrivi exact fara calcul. Metoda de calcul corecta inseamna a verifica, pas cu pas, toate elementele si formulele pentru proiectarea scarilor.
Daca de exemplu, se schimba dintr-un finisaj al treptei si dintr-o treapta de lemn de 1-2 cm intr-un finisaj cu microciment care are doar 1 mm grosime, atunci rezulta trepte cu inaltimi inegale. Chiar si la schimbari aparent mici, trebuie reluata toata faza de proiectare prin calcul detaliat si corelate planurile si sectiunile.
Vorbim de rezistenta in ansamblu a scarii care, in functie de scenariul de securitate la incendiu, poate sa fie de 60 de minute, fie de 120 de minute sau chiar mai mult. Logica este ca scarile sunt cai de evacuare si trebuie sa asigure evacuarea in sigurata a utilizatorilor precum si interventia pompierilor care participa la stingerea incendiului. De aceea, este necesar ca materialele si finisajele scarilor sa fie incombustibile.
Atunci cand, din economie, reducem la minimum dimensiunile riscam mai multa paguba decat economie. De exemplu, daca o latime de scara este gandita la minimum, nu mai lasam loc si altor elemente care apar si care reduc pasajul de trecere precum linia pentru mana curenta, erori din executie, grosime de finisaje, etc. O astfel de scara devine practic impracticabila!
Alegerea materialelor pentru scari tine de siguranta in exploatare. Daca materialele sunt lucioase aluneca devin periculoase sau daca au imperfectiuni si pot produce impiedicari (se poate prinde tocul unui pantof). Si daca nu s-a prevazut o zona antiaderenta se ajunge de asemenea la cresterea probalibilitatii de accidentare.
Imaginile cu laterale de scara sau de perete adiacent scarii cu urme de pete de la curatare sunt destul de des intalnite. Aceasta problema se rezolva din proiectare.
Prin proiectare, arhitectul gaseste solutii astel incat scara sa se curete usor, sa detaseze finisajele care intrerup picatura de apa, propune nuturi cu rol vizual si functional.
Sunt multe schimbari in santier. Deseori se schimba solutia fara a se consulta arhitectul. Iar greseala rezultata este fara cale de intoarcere.
De exemplu, daca beneficiarul vrea incalzire in pardoseala, este esential ca decizia sa se ia de la inceput. Un sistem de incalzire in pardoseala si de ventilatie cu toate straturile necesare finisajelor si protectiei instalatiilor poate ajunge pana 18 cm, deci mai mult decat inaltimea unei contratrepte.
Scara este unul dintre cele mai spectaculoase elemente ale unei cladiri, dar si unul dintre cele mai vulnerabile si care poate genera accidente grave.
Asa cum spune un proverb, “masoara de mai multe ori si tai o singura data”, subiectul unei scari trebuie abordat cu seriozitate. Pentru confortul si siguranta oamenilor scara este un subiect in sine de studiat si rezolvat corect. Proiectarea scarilor reprezinta aplicarea geometriei in viata reala, care ne ajuta sa nu ne impiedicam in fiecare zi in acelasi loc si sa ne mentinem sanatatea fizica si mentala.