Scara in arhitectura reprezinta un element esential. Intotdeauna legatura intre etaje se face printr-o scara. Ascensiunea si parcursul unei cladiri pe verticala sunt mediate de scara. Accesibilitatea sau inaccesibilitatea unei cladiri sunt exprimate de scara.
Ca simbol, scara in arhitectura presupune o ascensiune, o inaltare, descoperirea unor noi pespective care ofera o vedere de sus. Cand ajungem intr-un oras nou, instinctul ne indeamna sa cautam cel mai inalt punct. Fie ca este vorba de turnul central al orasului, de o cupola impunatoare sau de un deal inalt, dorim sa ajungem acolo. Vrem sa ne bucuram de o priveliste panoramica si sa descoperim orasul de la inaltime. Aici, de cele mai multe ori sunt imagini spectaculoase, memorabile.
Vederea de sus ne ofera informatii despre imaginea de ansamblu si geografia teritoriului. Ne ajuta sa identificam zonele importante si strazile, orientandu-ne mai usor. Dintr-o singura privire, avem sentimentul ca locul necunoscut devine mai clar si mai simplu de parcurs.
Punctele de observatie si cladirile inalte poarta in ele fascinatia cunoasterii.
Pentru a ajunge pe cel mai inalt punct de observatie, sunt multe scari si trepte de parcurs. Si de aici si multele metafore si simboluri ascensionale pe care le poarta scara in arhitectura si se extinde si in alte domenii.
Vom dedica o serie de trei articole scarilor: istorie, tehnica & reguli de constructie si studii de caz (sau mai bine zis cum sa nu ne impiedicam).
Dintre toate scarile pe care le putem admira, ne vom opri la trei exemple din perioade diferite si care spun povesti deosebite.
Voi prezenta in continuare scarile pe care le-am ales din amintirile memoriabile ale locurilor pe care am avut sansa sa le vad si sa le si experimentez. Cuvintele nu pot descrie intotdeauna frumusetea unui element arhitectural. Pe fiecare le port in amintire si continua sa ma impresioneze si sa ma inspire. Exemplele sunt organizate cronologic, in functie de perioada in care au luat fiinta.
Exista un “fir rosu” ascuns la aceste scari, incepand de la Renastere si ajungand la Apple Store. Formulele care tin de raportul intre treapta si contratreapta, confortabilitatea, dorinta de frumos si simbol, de maiestrie a tehnologiei, traverseaza timpul si sunt firul rosu indiferent de stilul abordat.
Bramante aduce poate una dintre cele mai spectaculoase scari elicoidale constuite vreodata: scara in arhitectura in dublu helix, asemanatoare unei structuri a ADN. Exista doua scari, cea originala a lui Bramante, si una moderna. Cea originala fost construita intr-un turn patrat si a fost conceputa pentru a lega Palatul Belvedere de strazile Romei. Cea moderna, datand din 1932, este situata in Muzeul Pio-Clementino, si marcheaza sfarsitul unei vizite la Muzeul Vaticanului.
Revenind la opera initiala a lui Bramante, este uimitor faptul ca exista doua scari. Mai exact, doua rampe elicoidale continue, care pornesc din acelasi punct si ajung la aceeasi inaltime. Desi urmeaza acelasi traseu, cele doua rampe nu se intersecteaza. Doua persoane care pornesc pot cobori sau urca, se pot vedea, dar nu se intalnesc. Scara permite oamenilor sa parcurga spatiul fara a se intersecta. Este ca si cum cele doua scari ar dansa una in jurul celeilate. Ori acest efect nu se putea obtine decat cu o viziune arhitecturala deosebita asa cum a avut arhitectul toscan Donato Bramante. In plus, punerea in opera este exemplara. Cele doua scari sunt de fapt doua rampe continue care se desfasoara intre cele doua niveluri fiind foarte comod de utilizat.
Se spune ca aceasta scara a fost sursa de inspiratie pentru pentru arhitectul american Frank Loyd Wright pentru celebrul Guggenheim Museum din New York. Muzeul Guggenheim se parcurge de la ultimul etaj spre parter, de sus in jos printr-o rampa continua de-a lungul careia se afla operele de arta, inclusiv o zona dedicata lui Brancusi.
Scara Gigantilor se afla in curtea interioara a Palatului Dogilor si a fost construita de arhitectul renascentist Antonio Rizzo.
Dupa incendiul care a avut loc in 1483 si a distrus o parte din Palat, s-au demarat ample lucrari de reconstructie si apare acest nou element. Scara in arhitectura din Palatul Dogilor face legatura intre parter si „piano nobile” unde sunt apartamentele ducale si galeria in care, timp de secole, au avut loc ceremoniile de incoronare a dogilor Venetiei alesi prin vot. In plus, scara se incheie cu perspectiva catre cele doua sculpturi uriase ale zeilor romani care accentueaza perspectiva ascendenta si marcheaza trecerea spre nivelul urmator.
Monumentalitatea scarii este data de dimensiunile sale impresionante si, mai ales, de sculpturile realizate de Sansovino. Acestea ii reprezinta pe zeii antici Marte si Neptun, simbolizand puterea venetienilor atat pe uscat, cat si pe mare. Aceasta scara este primul element renascentist al palatului Dogilor, palat medieval.
Scara dei Giganti este importanta in istoria arhitecturii deoarece marcheaza o noua perioada in care scarile devin un element din ce mai important al unei cladiri. Evident, la baza celebritatii acestei scari sunt atat arhitectura si sculptura plus decoratiile valoroase. Dupa Renastere, scara in arhitectura va juca un rol marcant iar decorarea ei va ilustra valoarea si reprezentativitatea acesteia. Numai daca ne gandim la palatele baroce, imediat avem imaginea scarilor impozante ale accesului principal si accesului spre gradina sau parcul baroc.
In Piazza San Marco din Venetia, pe partea cu procuratiile vechi, spre nord, veti descoperi o bijuterie arhitecturala, magazinul Olivetti. Magazinul este dedicat masinilor de scris relizate de compania italiana Olivetti, si arhitectura sa a fost semnata de arhitectul italian Carlo Scarpa in anii 1957-58. Magazinul a fost restaurant cu atentie in anii 2000 si se poate vizita usor din Piata San Marco.
Piesa principala a showroom-ului Olivetti este scara dispusa relativ central, in care fiecare treapta este diferita si genereaza un efect “de plutire”. Efectul de plutire al treptelor este dat de mai multe gesturi arhitecturale: lipsa contratreptei, mozaicul slefuit, lucios,al treptei si prinderea ascunsa a treptelor. Scara este sculpturala, aduce dinamica interiorului.
Desi spatiul este relativ mic, scara reuseste sa creeze monumentalitate si reprezentativitate. Scara este vizibila din exterior, atat din porticul dinspre Piata San Marco, prin fereste, cat si prin decupajul din gang, din fereastra laterala dispusa astfel incat sa fie usor de observat. Scara pare suspendata.
Tot in labirintul Ventiei, foarte ascunsa se afla o alta scara sculpturala. În cladirea Fundatiei Querini Stampalia, arhitectul Carlo Scarpa a intervenit in anii '60, reorganizand cu maiestrie parterul. In anii '90, elevul sau, arhitectul Mario Botta, a realizat la randul sau o interventie. El a propus o noua scara care sa conduca spre biblioteca de la etaj. Scara este spectaculoasa, sculpturala si continua linia arhitecturala trasata de profesorul sau.
Scara are forma de L, creeaza prin materialitate si geometrie o iluzie optica: liniile contratreptelor si treptelor se intrepatrund. Treptele sunt din lastre masive de marmura de culoarea teracotei, material folosit si de Scarpa si este specific orasului. Nu se observa imbinarile lastrelor de marmura. Impresia este ca a fost un bloc de marmura in care s-a sculptat.
Contratreptele negre sunt retrase, mai mici ca inaltime decat de obicei si contribuie la efectul “de plutire” al treptelor. Interesant de observat ca treptele si contratreptele sunt restrase fata de perete din motive si esteice, dar si functionale (pentru a nu se murdari peretele la curatare).
Arhitectul Mario Botta, studentul lui Carlo Scarpa aduce prin gestul acestei scari o reverenta profesorului sau, dar da dovada si de talent, curaj si incredere in sine.
Ajungand repede cu imaginatia din Venetia la New York, o noua inovatie apare odata cu scara din structura de sticla realizata de Apple pentru magazinele brandului de tip flagship.
Este o scara care a dus conceptul de transparenta si plutire la urmatorul nivel. Totul este din sticla: trepte, contratrepte, balustrade, podeste, cilindrul central pe care se desfasoara scara. Numai piesele de prindere sunt din metal, un inox sanitat. Fiecare piesa de prindere este calculata sa aiba dimensiuni cat mai mici si are un design fluid. Pentru aceasta inovatie, Apple are pantent intregistrat.
Unele articole dedicate acestor scari din sticla ale magazinelor Apple sunt intitulate sugestiv „Stairway to Haven”.
Ceea ce este uimitor la aceasta scara sunt mai ales raspunsurile la intrebarile:
Cum sta in picioare aceasta scara? Care este secretul structural? Cum au reusit ca dintr-un element casant asa cum stim ca este sticla sa devina un element portant? Cum de nu se sparge?
Pa langa partea de inovatie si spectacol, scara de sticla ne intoarce tot la Roma, la Vitruviu, parintele arhitecturii. Acesta, inca din antichitate, enunta cele trei principii fundamentale ale arhitecturii: stabilitate, utilitate, frumusete. Scara de sticla este un exemplu contemporan de indeplinire simultana a celor trei criterii vitruviene si de atingere a conceptului de Venustas.
Scara in arhitectura e un adevarat simbol ascensional. Intermediază cunoasterea spatiului si teritoriului aflat la departare.
Fara cuvinte, scarile spun multe istorii si povesti, doar prin dimensionarea si proportia lor, prin materiale si detalii, prin pozitia lor in cadrul unui spatiu. Ne indica astfel accesul sau inaccesibilitatea unor spatii, ne inalta sau ne coboara, ofera un parcurs, noi vederi, pot sa fascineze si sa marcheze evenimente si oameni.