Peste 100 de persoane au dat curs invitatiei noastre de a parcurge impreuna cu specialistii de la Dimmer, Studio ae si Inginerie Creativa santierul unei case pasive, iar vizita a avut loc in data 13 octombrie 2024 in Corbeanca.
Evenimentul a reunit specialisti din domeniu, oameni care isi doresc sa construiasca, beneficiari, studenti arhitecti si studenti ingineri curiosi toti si dornici sa invete. Scopul a fost educational. Am dorit sa explicam, printr-un studiu de caz concret, direct in santierul casei Z, ce inseamna constructia unei case pasive. De asemenea, am subliniat diferentele specifice dintre tipurile de constructii. Am discutat despre principiile fundamentale, detalii importante si modalitatile corecte de implementare. A fost si o ocazie si de a intelege nevoile vizitatorilor si de a raspunde la intrebarile si curiozitatile lor despre procesul de construire al unei case eficiente energetic.
Termenul de casa pasiva a fost folosit pentru prima data acum mai bine de 30 de ani de Dr. Wolfgang Feist. Construindu-si propria casa, el si-a pus problema viitorului, problema reducerii utilizarii resurselor care provin din combustibili fosili pentru a crea energie. Astfel, a proiectat o casa care utilizeaza energia pasiva pentru incalzire si racire, deci caldura de la soare, de la oameni, de la aparatura folosita in casa, umbra natrala data de copaci, de elemente constructive precum copertine, prispa etc.
O casa pasiva este o cladire care consuma foarte putina energie (din surse regenerabile) pentru incalzire si racire, adica mai putin de 15kw*h/mp*an si care asigura confortul optim pe tot parcursul unui an.
Desi au trecut mai bine de 30 de ani de la construirea primei case pasive, principiile au ramas aceleasi. În cadrul vizitei de santier am explicat principiile si am aratat cum le aplicam in realitate:
Am vazut mai multe tipuri de termoizolatie montate in santier - polistiren extrudat, vata minerala din sticla si bazaltica. Indiferent de tipul de termoizolatie, este important ca aceasta sa nu aiba intreruperi, deci sa fie montata de jur imprejurul casei.
Grosimea acestor straturi termoizolante este relevanta si se calculeaza specific pentru fiecare proiect in parte. Pentru casa vizitata am folosit aproximativ 35 cm la pereti exteriori, respectiv 40 cm la acoperis, 35 cm la placa peste sol.
Pe santier am observat cum golurile ferestrelor casei sunt orientate catre lumina, adica catre est, sud si vest, si au un aport solar pozitiv. Pe scurt, soarele ajuta la incalzirea casei pe timp de iarna. Tamplariile vor fi eficiente energetic si vor dispune de sisteme de umbrire (rulouri).
Asa cum ne-a explicat Cristina Tartau, arhitect, membru al echipei Inginerie Creativa, in timpul vizitei, un alt mod de conservare a energiei este ventilatia cu recuperare de caldura. Pe scurt, pe timpul iernii, aerul viciat din interiorul casei cedeaza cel putin 75% din caldura stocata aerului proaspat, dar rece, adus de afara prin intermediul unor tubulaturi ceramice care sunt in contact.
Aerul care poate traversa anvelopanta casei (din interior spre exterior si invers) poate cauza condens, mucegai sau pierderi de caldura majore. De aceea etanseizarea la aer este foarte importanta. Folia transparenta din santier are acest rol si este important sa fie montata corect si sa aiba continuitate.
Dupa montarea tamplariilor se va face testul de usa suflata (Blower Door Test) pentru a identifica zonele prin care aerul iese si a le etanseiza. Testul simuleaza si viteza medie a vantului specific zonei in care este amplasata casa.
Puntile termice trebuie evitate atat in timpul proiectarii cat si in timpul executiei. In acest scop, am inclus in proiect toate detaliile necesare pentru a preveni aparitia lor. Printre masuri se numara decuplarea materialelor, care intrerupe transferul termic. Echipa de executie Dimmer a montat corect panourile timberframe, asigurand astfel continuitatea barierei impotriva vaporilor si a termoizolatiei.
Proiectarea completa a unei case pasive pe structura din lemn, pentru toate fazele de proiectare (de la concept la detalii de executie, inclusiv avizare si autorizare) dureaza intre 6 si 9 luni.
Cat despre executie, suprastructura din panouri prefabricate din timberframe scurteaza timpul de implementare si implicit si costurile, situtiile neprevazute din timpul santierului.
Un santier al unei case cu panouri prefabricate din timberframe poate dura aproximativ 12 luni, de la fundatie pana la finalizare. Aceasta durata este posibila daca ritmul de lucru este sustinut si conditiile meteo sunt favorabile. Totusi, durata poate varia in functie de complexitatea proiectului.
In 2024, o casa pasiva costa cam cu 20-30% mai mult decat o casa nZEB (near zero energy building). Avand in vedere dinamica pietei constructiilor din ultimii patru ani, aceasta a inregistrat majorari semnificative. Cresterile au fost cauzate de factori diversi, cum ar fi inflatia, costul tot mai ridicat al energiei si schimbarile legislative. Din acest motiv, anual au avut loc indexari majore. Casa Z este un proiect inceput acum 3 ani si construit in prezent si a trecut prin mai multe ajustari independente de proiectare.
Planificarea proiectului pe baza listelor de cantitati calculate de arhitecti, ingineri si producatori reprezinta un avantaj. Astfel bugetul poate fi calculat si actualizat cu usurinta pe baza preturilor actualizate pentru fiecare articol.
Un subiect des abordat pe santier a fost comportarea sistemului timberframe la cutremur.
Cu cat este mai usoara o casa, cu atat se va comporta mai bine la cutremur. În plus, lemnul poate prelua mult mai bine fortele laterale pentru deoarece e un material flexibil.
Echipa de proiectare de structura si apoi cea de executie de la Dimmer au calculat intregul ansamblu structural astfel incat sa functioneze corect in cazul unui seism.
Conform legislatiei, locuintele pe structura din lemn se incadreaza in categoria de importanta D, si gradul de rezistenta la foc V si au un risc mic de incendiu. Lemnul este tratat ignifug pentru a-i creste rezistenta la foc si a intarzia viteza de propagare. Pe langa lemn, foarte important este si tipul de termoizolatie pe care il vom pune in grosimea peretelui, materialele pe care le folosim pentru placarea peretelui. De exemplu, vata minerala bazaltica este considerat un material necombustibil si poate rezista un timp indelungat.
O casa pe structura din lemn este rezistenta atat la cutremure, cat si la foc. Se folosesc materiale locale, ceea ce aduce beneficii suplimentare. Montajul este rapid si permite o economie considerabila de resurse. In plus, durata de viata a unei astfel de case depaseste 100 de ani.
In concluzie, numarul mare de vizitatori arata interesul societatii pentru case pasive, deci pentru eficienta energetica, dar si pentru sustenabilitate.
Pe termen lung, este mai bine sa investesti intr-o casa pasiva. Beneficiile sunt multiple, de la confortul ridicat pe tot parcursul anului, la costuri de utilizare semnificativ reduse, o calitate ridicata a aerului respirat in interior, dar si a constructiei si durabilitatea acesteia.
Fiind responsabili, construim mai bine!
