Ce inseamna studiul de imunizare la schimbarile climatice?

Clima va continua sa se schimbe de-a lungul timpului. Amploarea schimbarilor climatice viitoare si impactul acestora va depinde de eficienta implementarii acordurilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Este important sa se asigure strategii si politici adecvate pentru adaptarea cladirilor, fie ele noi sau existente. Acest lucru este necesar pentru a reduce riscurile asociate fenomenelor climatice extreme, atat celor actuale, cat si celor prevazute.

Conform Serviciului de Schimbari Climatice Copernicus (C3S), luna aprilie 2024 a fost cea mai calda aprilie inregistrata vreodata la nivel global, cu o temperatura medie a aerului la suprafata de 15,03°C, cu 0,67°C peste media pentru perioada 1991-20201. Aceasta este a unsprezecea luna consecutiva care stabileste un record de temperatura pentru luna respectiva.

In Europa, temperatura medie pentru aprilie 2024 a fost cu 1,49°C peste media pentru perioada 1991-2020, facand-o a doua cea mai calda aprilie inregistrata pe continent. Temperaturile au fost cele mai ridicate in regiunile estice ale Europei, in timp ce Islanda au avut temperaturi sub medie.

Obiectivul general stabilit la nivelul Uniunii Europene este de neutralitate climatica pentru anul 2050 conform metodologiei adoptate si in Romania. Prin urmare, au rezultat o serie de studii si masuri de luat in calcul pentru alinierea la acest obiectiv ambitios.  

Studiul de imunizare la schimabrile climatice se solicita in cadrul programelor cu finantare prin PNRR si face parte din metodologia de neutralitate climatica cu tinta anul 2050. In consecinta, este obligatoriu in situatia solicitarii de finantare UE.

Imunizare la schimbarile climatice  

Studiul de imunizare la schimbarile climatice prevede analiza din mai multe perspective ale unei cladiri si cum corespunde aceasta la schimbarile climatice. Principalele variabilele climatice studiate sunt:

• temperaturi extreme pozitive / negative;
• precipitatii; 
• eroziunea solului; 
• regimul eolian; 
• ninsori; 
• fenomenul de inghet – dezghet; 
• incendii de vegetatie; 
• cutremure.

Parte a studiului DNSH (Do no Significat Harm), procesul  este impartit in doi piloni: atenuare si adaptare. Pentru fiecare pilon se propun masuri specifice constructive dupa faza de examinare si analiza detaliata. Rezultatul se concretizeaza intr-un studiu sub denumirea Studiu privind imunizarea la schimbarile climatice.

Intrucat pentru investitiile in infrastructura asigurarea imunizarii la schimbarile climatice reprezinta cerinta de eligibilitate a proiectului, Studiu privind imunizarea la schimbarile climatice vine in completarea studiului DNSH argumentand ca investitia nu va aduce prejudicii mediului contribuind la obtinerea unui fond construit sanatos care va face fata provocarilor din viitor. 

Reducerea riscului de dificultati legate de aceste aspecte necesita masuri specifice. De asemenea, este important sa prevenim si sa diminuam daunele in cazul incidentelor cauzate de efectele schimbarilor climatice. De exemplu: 

• instruirea pentru situatii de urgenta – Sa stii ce sa faci in situatii de urgenta !
• asigurarea accesului la o baza de date climatice care sa contina informatii despre viitorul apropiat si indepartat al tiparelor parametrilor – Sa colectam corect & eficient datele din teren inclusiv publicarea acestora pe site-uri accesibile tuturor (programul Copernicus https://www.copernicus.eu/ro/despre-copernicus/copernicus-pe-scurt)
• coordonarea cu alti operatori publici si/sau privati
• folosirea informatiilor relevante obtinute de la specialisti ce au acelasi obiect de activitate
• efectuarea la timp a verificarilor si reviziilor tehnice.
• tranzitia catre o economie circulara 

Practic, principiul preventiei se aplica si in acest caz.  Sa previ este mai sigur si mai usor decat sa repari. Dar pentru a prevenii, e necesar sa stii de unde si cand sa folosesti informatii relevante.

Care sunt metodele de imunizare la schimbarile climatice?

1. Utilizarea energiei regenerabile: implementarea surselor de energie regenerabila, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, poate a reduce dependenta de combustibili fosili; 
2. Izolarea cladirii: imbunatatirea izolatiei cladirii contribuie semnificativ la mentinerea unei temperaturi constante in interior. Aceasta reduce consumul energetic necesar pentru incalzire si racire, scazand astfel si consumul de resurse pentru producerea energie; 
3. Implementarea acoperisurilor si peretilor verzi: crearea de spatii verzi pe acoperisuri si peretii exteriori aduce multiple beneficii. Acestea imbunatatesc izolatia cladirilor, reduc efectul de insula de caldura urbana si contribuie la cresterea biodiversitatii mediului; 
4. Folosirea ferestrelor eficiente din punct de vedere energetic: inlocuirea ferestrelor vechi cu unele de inalta eficienta energetica pentru a reduce pierderile de caldura si a permite o mai buna reglare a temperaturii interioare; 
5. Integrarea sistem de management al energiei:  folosirea unui sistem de management al energiei pentru monitorizarea si optimizarea consumului de energie; 
6. Montarea sistemelor de colectare a apei de ploaie: acestea pot reduce consumul de apa si pot asigura o sursa de apa in cazul secetelor; 
7. Alegerea materialelor sustenabile: optarea pentru materialele ecologice si durabile pentru constructii si renovari reduce semnificativ impactul asupra mediului; 
8. Optarea pentru sisteme de iluminat eficiente: utilizarea iluminatului cu led sau a altor tehnologii eficiente energetic poate reduce consumul de electricitate; 
9. Amenajarea terenului si a spatiilor verzi: proiectarea spatiilor exterioare pentru a oferi umbra si a imbunatati drenajul apei de ploaie, ajutand la gestionarea temperaturii locale si la absorbtia CO2.

Dezvoltarea durabila este un subiect de interes pentru echipa Studio ae . In cadrul echipei interne avem competente care acopera acest vast domeniu: audit energetc, audit de mendiu, studii DNSH, avize de mediu complexe. 

Cu calificarile si atestarile noastre, abordam proiecte complexe, promovam solutii si aducem contributii semnificative la dezvoltarea proiectelor de succes.

Concluzie

Nerespectarea obligatiei de a realiza studiul de imunizare a cladiri la schimbarile climatice are ca si consecinta pierderea finantarii cu pana la 100%.

Mediul construit consuma aproximativ 40% din resursele energetice pentru incalzire, racire, menteneta si asigurarea unui confort optim pentru oameni.  Schimbarile climatice afecteaza inclusiv constructiile. 

Efectele acestor fenomene in continua evolutie. Se observa  degradari accentuate si asupra cladirilor, motivand autoritatile si proiectantii de specialitate sa adopte masurile necesare ca in viitor cladirea sa se comporte corespunzator.